Aloners. Despre solitudini | San Sebastian 2021

21 septembrie, 2021

Dintre cinematografiile naționale asiatice care au atras cea mai mare atenție de-a lungul ultimei decade, cea sud-coreeană este cu siguranță cea mai vizibilă. Cu o industrie a cărei producție este absolut impresionantă din punct de vedere numeric și cu o prezență constantă în cele mai importante festivaluri de pe glob, unde a câștigat în mod constant premiile de vârf ale industriei (de la Palme d’Or-ul istoric câștigat de Bong Joon-Ho cu Parasite în 2019 sau Leul de Aur din 2012 al lui Kim Ki-Duk cu Pietà, la mica grădină zoologică de urși, leoparzi și tigri câștigată de prolificul Hong Sang-soo), cinemaul corean trece prin cea mai de succes epocă a sa din anii șaizeci încoace. Însă, trebuie punctat faptul că, de cele mai multe ori, filmele coreene care ajung în fața publicului internațional sunt regizate de bărbați – iar apariția unui film precum Aloners, debutul în lungmetraj al tinerei cineaste Hong Sung-eun, este cât se poate de salutară. Însă filmul ei suferă de o serie de indecizii formale și de câteva trasee narative facile care distrag de la greutatea subiectului explorat: cel al singurătății și alienării contemporane.

Ai atins limita de 4 articole gratuite/lună.

Poți avea acces la toate articolele și la alte avantaje dacă te abonezi în comunitatea OFFSCREEN.

Dai mai puțin decât pe o cafea și ajuți critica de film să existe.

Află mai multe

Dacă ai deja un cont, te poți loga aici



Nume film

Regizor/ Scenarist

Actori

Țară de producție

An

Distribuit de

Rezumat

Jina is the best employee at a credit card company call center. She avoids building close relationships, choosing instead to live and work alone. Jina maintains her solitary lifestyle well until her irritating neighbor, who would attempt to strike up conversations with her, is discovered dead a few days after his lonely death.

+ posts

Critic și curator de film. O interesează cinemaul hibrid și experimental, filmul de montaj, patrimoniul cinematografic și confluența dintre cinema și politic. Vede câteva sute de scurtmetraje pe an pentru BIEFF. Uneori scrie poeme. La Films in Frame, scrie reportaje de festival, editoriale și este și traducătoare.