Ea / ei / noi. Topul lunii martie
M-am gândit mult la truismul martie=luna femeilor și ceea ce e social acceptat ca fiind feminin. Dacă discuțiile despre identitatea de gen sunt tot mai controversate în România, vocabularul anglo-saxon a făcut un efort de a delimita și a include acele persoane care se simt sau nu identificate cu un pronume tradițional. Vocabularul și implicit cultura română nu are încă astfel de pronume încăpătoare, însă spre deosebire de limbaj, imaginile sunt universale. Un secol de cinema a dat poate forma cea mai accesibilă și unanim acceptată de reprezentare a femeii în imaginarul colectiv. Puține au fost vocile care să chestioneze acea reprezentare, fiind cel mai adesea date la o parte de canon ca bizarerii sau excentricități vizuale. Desigur, mișcările de emancipare feministă au propus reprezentări diferite ale femeii de la casnică și muză la femeia de carieră, activă social și sexual, însă schimbarea status quo-ului nu a adus implicit și o schimbare de fond. La nivel de imagine, abordările filmice ale subiectului feminin au continuat să aplice aceeași gramatică vizuală patriarhală, degradantă pentru corpul feminin adesea sexualizat fără resorturi scenaristice care să o solicite. Dacă e să continuăm în termeni clișeici, am ales câteva filme care propun o schimbare de paradigmă; tot a venit primăvara.
Film critic and programmer, she collaborates with various international film festivals. Her writing has appeared in publications such as Senses of Cinema, Kinoscope, Indiewire, Film Comment, Vague Visages and Desistfilm. In Spanish she has written for Caimán Cuadernos de Cine and in Romanian she collaborates with FILM magazine. Programmer and coordinator of Tenerife Shorts.
