Nanni Moretti este printre cei mai prolifici (și premiați) regizori italieni în viață – iar semnătura lui cinematografică este una inconfundabilă: deseori distribuindu-se pe sine însuși ca personaj principal în comediile sale spumoase și semi-autobiografice, care sunt profund ancorate atât în cinefilia sa enciclopedică (Moretti este de asemenea proprietarul unui mic cinematograf de artă numit Nuovo Sacher) și în fermele sale convingeri politice de stânga. Și, la fel ca în cazul oricărui autor care-și transformă laitmotivele în semnătură, aceste trăsături se pot observa și în cel mai nou film al său, Un viitor luminos (Il sol dell’avvenire), a cărui premieră internațională a avut loc anul trecut la Cannes. Aici, Moretti joacă rolul lui Giovanni, un regizor care se chinuie să termine un film despre cum Partidul Comunist Italian (o temă pe care a explorat-o și în documentarul său din 1990, La cosa*) a decis să susțină Revoluția Maghiară din 1956, împletit în jurul unei ficțiuni despre un circ maghiar ce rămâne blocat în vest pe durata invaziei rusești, în timp ce soția producătoare lui încearcă să divorțeze de el – și lucrează în paralel la o producție Netflix.

Flavia Dima

+ posts

Critic și curator de film. O interesează cinemaul hibrid și experimental, filmul de montaj, patrimoniul cinematografic și confluența dintre cinema și politic. Vede câteva sute de scurtmetraje pe an pentru BIEFF. Uneori scrie poeme. La Films in Frame, scrie reportaje de festival, editoriale și este și traducătoare.

This author does not have any more posts.