Caseta Pandorei. Fenomenul video în România anilor ’80
Când avea 11 ani, Corneliu Porumboiu a aflat de la un vecin de bloc că la Casa Tineretului din oraș urmează să se dea un film „cu karate”. Câteva zile mai târziu era și el în sală, o sală arhiplină, iar pe un cearceaf cu multe pliuri urma să vadă Drumul dragonului cu Bruce Lee. „Nu mult timp după asta, în curtea școlii mele, cei mai talentați colegi în sport făceau deja unghiul morții, iar cei mai bricoleri aveau ceva nunceaguri”, își amintește regizorul. Era anul 1986, când în cenușiul cotidian, filmele văzute pe casete VHS deveneau o evadare spre o lume mai liberă.
Jurnalistă. A lucrat zece ani în presă (la Adevărul și DoR) și o perioadă în comunicare. La Films in Frame coordonează alături de Laura redacția și editează materiale despre lumea filmului, cărora încearcă mereu să le găsească unghiuri inedite.
Critic de film și jurnalist. Scrie săptămânal pentru Scena9 și Dilema veche. A studiat teorie de film în Grenoble, Paris, Dublin.
