Sokurov se întoarce în competiția internațională la Locarno, festivalul care a pus umărul la recunoașterea sa mondială în 1987 cu The Lonely Voice of Man, premiat cu Leopardul de Bronz. Sunt rare ocaziile în care un autor de referință, care a primit deja un premiu onorific al festivalului în 2006, se întoarce cu o nouă producție, însă Locarno este unul din locurile fidele propriilor descoperiri, proiectând în competiție ultimul film al lui Andrzej Zulawski în 2015, la câtiva ani după ce îi acordase o distincție similară pentru întreaga carieră. De departe cel mai anticipat titlu din competiție, respins la Cannes – e neclar în ce măsură din motive politice relaționate cu războiul și boicotul filmelor rusești, producția nefiind susținută financiar de autoritățile ruse, sau din considerente artistice – Skazka reflectă interesul regizorului de origine rusă pentru istorie. Proiecția unui film care reunește marii tirani ai trecutului în Locarno, oraș protagonist al unor tratate de pace după Primul Război Mondial, are la rândul său o semnificație specială în perioada instabilă politic pe care o traversăm. 

Andreea Pătru

+ posts

Critic de film și programmer, colaborează cu multiple festivaluri de film internaționale. Articolele sale au apărut în publicații precum Senses of Cinema, Kinoscope, Indiewire, Film Comment, Vague Visages și Desistfilm. În spaniolă a scris pentru Caimán Cuadernos de Cine, iar în română colaborează cu revista FILM. Este selecționer și coordonator al festivalului Tenerife Shorts.

This author does not have any more posts.