E un lucru rar ca un film de debut din Competiția Oficială a festivalului de la Cannes să provoace un asemenea freamăt și așteptări atât de ridicate precum All We Imagine As Light, unul dintre candidații preferați pentru Palme d’Or ai acestei ediții. Cel de-al doilea film al tinerei cineaste de origine indiană Payal Kapadia este într-adevăr unul dintre puținele vârfuri ale unei ediții altminteri slabe, mai ales fiindcă propune o perspectivă extrem de gingașă și de umanistă asupra unei povești care tratează greutățile cu care se confruntă femeile în viețile lor de zi cu zi într-un an care n-a dus lipsă de reprezentări extrem de violente, cinice până în punctul abjecției (a se vedea, de pildă, The Substance, de Coralie Fargeat, ori Emilia Pérez, al lui Jacques Audiard). 

Flavia Dima

+ posts

Critic și curator de film. O interesează cinemaul hibrid și experimental, filmul de montaj, patrimoniul cinematografic și confluența dintre cinema și politic. Vede câteva sute de scurtmetraje pe an pentru BIEFF. Uneori scrie poeme. La Films in Frame, scrie reportaje de festival, editoriale și este și traducătoare.

This author does not have any more posts.