Tilda Swinton în șapte ipostaze
Deunăzi, Tilda Swinton, actrița scoțiană queer (sau mai curând queer fish, după cum se autoproclamă) a fost omagiată la Berlinale pentru întreaga carieră. Tilda mai este cunoscută și ca „un mesager din altă dimensiune”, „muza lui Derek Jarman”, „verișoara lui David Bowie”. E un metamorf prin excelență, cu cât e mai excentric rolul sau măcar deghizarea fizică, cu atât mai bine. Această carieră flamboaiantă, epopeică, în care Swinton a jucat arhangheli, vrăjitoare, vampiri, extratereștri, câini oracol, bătrâni gârboviți (și femei, și bărbați), mame și fiice, simultan (și chiar de două ori în același deceniu), s-a multiplicat, și-a tăiat părul, a înghețat fluturi cu sulița, a levitat, s-a culcat bărbat și s-a trezit femeie, a murit și a înviat, pare că se apropie de final. Dacă Swinton afirma nu cu mult timp în urmă că s-ar retrage din cinema pentru a oferi îngrijiri paliative, The Room Next Door (r. Pedro Almodóvar, 2024) e tocmai despre asta. De fapt, ultimele sale roluri sunt mai degrabă despre experiențe diferite de raportare la boală, moarte și semne ale lumii de dincolo – și par și căutări foarte înrădăcinate în propria sa persoană.
Georgiana Mușat e critic de film și jurnalist, masterandă UNATC. Are o memorie de elefant și inima cât un purice când aude de Terrence Malick. Scrie o lucrare interminabilă despre femei roboți. La Films in Frame scrie rubrica lunară Panorama.
