Dok.cetera: Woodstock ‘99 – Rătăcit în prezent
Pentru cei care au cunoscut mai degrabă doar secolul 21, termenul „Woodstock” amintește de camaraderia viu colorată a renumitei celebrări a păcii, iubirii și muzicii din 1969. Desfășurat în împrejurimile din nordul New York-ului, pe timpul războiului din Vietnam, festivalul a fost apogeul acelei „Veri a iubirii”. Reunind arta și activismul în fața celor aproximativ un sfert de milion de participanți și prezentând unii dintre cei mai importanți artiști muzicali și poeți ai epocii, Woodstock a fost un moment unic în istoria Americii, atât pentru muzică cât și pentru public, acea generație de idealiști care – cel puțin la acea vreme – credea într-o lume mai presus de război și profit. Imaginile granulate, sunetul amplificărilor analogice și peisajul noroios s-au fixat în memoria colectivă a contraculturii șaizeciste încă din primele momente. După cum este surprins și în documentarul omonim al lui Michael Wadleigh din 1970, Woodstock a fost într-adevăr un eveniment definitoriu pentru o întreagă generație, a cărui amintire ține mai degrabă de idealism decât de propria realitate.
Venit în București, din diverse locuri ca Amsterdam, sau Brooklyn, Steve este PR și editor la revista de film documentar - Modern Times Review.
