Arsenal nu e filmul care să vă însenineze carantina, dar cred că va rămâne una dintre cele mai puternice experiențe de vizionare din perioada pandemiei. Al doilea lungmetraj al regizorului ucrainean Aleksandr Dovjenko, filmul a fost o comandă cu ocazia aniversării a zece ani de la revoluția bolșevică – dar realizarea sa depășește cu mult cadrul restrâns al agitprop-ului. Dovjenko reunește aici, într-un splendid gest cinematografic, războiul și foametea, revoluția și moartea, sărăcia sinistră din sate și avântul exaltat al schimbării. Un film-sumă despre niște vremuri complicate, Arsenal învăluie bucuria Omului Nou într-o ceață groasă și tristă.

Victor Morozov

+ posts

Critic de film și jurnalist. Scrie săptămânal pentru Scena9 și Dilema veche. A studiat teorie de film în Grenoble, Paris, Dublin.

This author does not have any more posts.