Scrieri despre Literatură și Arte de Pier Paolo Pasolini: limbajul cinematografic, limbajul vieții
În primăvara acestui an, scriam despre existența a „doi Pasolini – Pasolini-ul cinefililor și Pasolini-ul bibliofililor”, stare de fapt datorată cu siguranță și numărului încă foarte restrâns de traduceri din scrierile enormului intelectual italian în limba română care apăruseră până atunci. Iată că acum, la finalul centenarului Pier Paolo Pasolini (pe care și revista de față l-a marcat în paginile numărului #2 cât și în ediția online) apare în sfârșit un prilej important, prin care cele două instanțe majore ale intelectualului – cea de cineast și cea de poet – pot începe un proces îndelung așteptat de unificare în câmpul cultural românesc: la ediția din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus, care a avut loc săptămâna trecută, editura Tracus Arte din București a lansat două volume din scrierile sale, care-i pot servi în sfârșit procesului de întregire a imaginii sale. Primul volum conține o selecție de poeme, prezentate în format bilingv, majoritatea antume (cu excepția monumentalului poem autobiografic „Poetul cenușii”, apărut la cinci ani după moartea sa, prezentat doar în limba română), fiind cea mai mare selecție de poezii ale lui Pasolini publicate vreodată pe piața editorială română. Deși eforturi de traducere ale operei sale poetice existaseră și în trecut – notabil, în 1988, când apare o primă traducere în limba română realizată de Mihai Mincu, în antologia ”Poeți italieni din secolul XX” la Catrea Românească – acestea au fost mai mereu dispersate, în poeme care au apărut ici-colo în reviste print sau online (de pildă, cele realizate de poetul și editorul de carte Claudiu Komartin), acest volum marchează turnarea unei fundații îndelung așteptate în ceea ce privește înțelegerea nu doar a lui Pasolini-poetul, ci și a lui Pasolini-criticul, mai ales a lui Pasolini-persoana cât și, crucial, punctul în care cel al cinefililor și cel al bibliofililor își găsesc în sfârșit congruența, punctul în care râurile se varsă în fluviu.
Critic și curator de film. O interesează cinemaul hibrid și experimental, filmul de montaj, patrimoniul cinematografic și confluența dintre cinema și politic. Vede câteva sute de scurtmetraje pe an pentru BIEFF. Uneori scrie poeme. La Films in Frame, scrie reportaje de festival, editoriale și este și traducătoare.
