Spectatorul de festival e o specie aparte. Trebuie o doză bună de disponibilitate emoțională și o extrem de robustă curiozitate pentru a te pune în situația de a gusta, la foc continuu, film de autor. Cred că unul dintre cele mai bune moduri de a testa rapid dacă ești pozitiv sau negativ pe partea asta sunt calupurile de scurtmetraje. Filmele scurte sunt ca respirațiile alea adânci pe care le exersezi înainte de o scufundare. Dacă adâncul îți rezervă întuneric, pești, nave, gunoi sau sirene, asta ține de șansă. Și de intenția autorului. Important e să nu simți că rămâi fără aer până la final. Selecția de scurtmetraje de la TIFF de anul acesta cuprinde 16 titluri cuplate în trei calupuri, de văzut în câte două proiecții fiecare, deci oricând ați ajunge, șanse sunt să le prindeți.

Filmele cuprinse în calupul I sunt de interior. Interior de viață marginală, de corpuri dureroase, de case în care se secționează o relație, de mândrii prea umflate și frici absurde. Alăturarea dintre documentar și ficțiune trezește reacția că viața mereu va bate filmul, la fel cum filmul mereu va conserva viața fix cum se simte ea cu adevărat: în picături sau șuvoaie. 

Riana va afla când crește că o minge de fotbal, care mai și sare, poate fi făcută dintr-un caiet și o rolă de scotch. Îi va povesti tatăl ei, un vânzător de Iphone-uri care odată, în tinerețea lui, a vrut să fie liber. Idila are loc în spațiul de grație absolută, atunci când reușești să auzi muzica din capul cuiva fără să ai nevoie de niciun sunet. Îmi lipsești este despre zidul ăla de care dai cu capul când ai nevoie să copilărești, dar nu mai e nici momentul, și nici nu mai ai cu cine. Zilele astea stau dârze, elegante și corecte pe o rană încă deschisă. Iar zecile de blocuri neconstruite din Zimnicea stau mărturie vie a faptului că e greu când frica se combină cu mândrie și șefie. 

Totul despre Riana, regia: Mihai Dragolea

Idila, regia: Mihai Mincan, cu: Ruxandra Maniu, Tudor Morar

Îmi lipsești, regia: Sarra Tsorakidis, cu: Maria Popistașu, Mădălina Stoica

Zilele astea, regia: Andrei Crețulescu, cu: Emilian Oprea, Ana Ularu

Zimnicea, regia: Bogdan Naumovici, cu: Mihai Călin, Gavril Pătru, Dan Aștilean

Calupul II lărgește cercul spre exteriorul foarte spre prea apropiat uneori. Acolo unde lucrurile fierb și ard gigantic, iar pasul înapoi pentru o perspectivă nouă este printre cele mai grele de făcut. Este calupul greșelilor și ideilor fixe, calupul ochelarilor de cal și al legăturilor ermetice, oarbe sau forțate – fie ele între părinte și copil, cuplu, sau scriitor și nevoia de a pune ceva pe hârtie, orice. 

Basmofilia se putea foarte bine numi și efectul de undă pentru că fix așa se simte. Și depinde de fiecare să răspundă ce ajută mai tare un creier prea activ: doctorii sau poveștile. Corigent amestecă timpii într-un puzzle despre parenting, repezeală și timpi greșiți. El iubește ochii mei este o frumoasă relație la distanță, împărțită între închisoare și gospodăria care se mai îmbogățește cu un copil pentru fiecare scurtă perioadă de libertate. Povestea din Biletul de iertare datează de pe vremea când romii erau sclavi și adaugă la gratii greșeala de a fi făcut un copil cu cine nu trebuie. Luna mea e plină ochi de nevoia de a proteja, frică, neîncredere și sălbăticia care iese din amestecul ăsta. Iar animația Despre ce naiba să scriu vine cu un răspuns simplu la întrebarea din titlu atunci când experiențele de viață poate nu sunt încă așezate la vedere pe rafturi. Despre orice vezi cu ochii. 

Basmofilia, regia Tudor Jurgiu, cu: Ioana Bugarin, Cătălina Bălălău

Corigent, regia: George Gänæaard, cu: Cezar Antal, Ela Ionescu, Luca Moldoveanu

El iubește ochii mei, regia: Enxhi Rista, cu: Costel Tican

Bilet de iertare, regia: Alina Șerban, cu: Alina Șerban, Oana Ștefănescu, Emil Măndănac, Ionuț Habet. 

Luna mea, regia: Claudiu Mitcu, cu: Dana Rogoz, Ilinca Sava

Calupul III de filme e vintage și se întinde confortabil ca o vizită într-un muzeu de vieți mai mici sau mai mari, apuse sau abia în floare, rememorate sau imaginate.

Bucureștiul văzut de sus este pretențios, amețit, nemulțumit, pe alocuri amnezic și are nevoie de îngrijiri speciale. Uneori nu ajunge să-l iubești sincer. Contraindicații se citește rapid, ca efectele secundare de pe prescripția unei vieți de codependență cu mama. Moartea și cavalerul se tatonează și rimează într-o călătorie animată printr-un tărâm unde nimeni nu mai știe nici ce înseamnă un cavaler, nici la ce servește el. Laila umblă în căutarea unui loc de rugăciune pentru tatăl mai străin chiar și decât ritualurile pe care le practică. Iar Sașa și Petre sunt bucăți de plastilină ce construiesc amintirea unei frumoase povești de dragoste din vremea în care unele iubiri erau pedepsibile cu închisoarea. 

Bucureștiul văzut de sus, regia: Andrei Răuțu, cu: Ștefan Iancu, Marina Voica, Elvira Deatcu

Contraindicații, regia: Theodora-Lucia Chicos, cu: Maria Ploae, Nicoleta Lefter

Moartea și cavalerul, regia: Radu Gaciu, cu: Ionuț Grama, Ralph Ineson, Ana Ularu

Laila, regia: Raya Al Souliman, cu: Ileana Puiu

Sașa și Petre, regia: Luca Istodor, cu: Sașa Lupescu

Calupurile de scurtmetraje se pot vedea în serile de 3, 4 și 5 august, la Iulius Parc, sau pe 6 și 7 august, la Coșbuc. 

Crăița Nanu

Scenarist și festivalier. Scrie despre filme și pe vice.ro, TIFF blog, Dilema Veche, Scena 9 și altele.